BizLawyer

Cum pot intra multinaționalele în vizorul Fiscului în ceea ce privește tranzacțiile cu părți afiliate

 

Unul dintre cele mai delicate demersuri din activitatea unei companii multinaționale îl constituie întocmirea dosarului prețurilor de transfer.Marii contribuabili care fac tranzacții cu firme afiliate au obligația de a realiza în fiecare an un astfel de dosar pe care trebuie să-l prezinte organului fiscal, atunci când acesta îl cere. În cazul în care dosarul nu este bine întocmit, riscurile pentru afacere sunt maxime. BizLawyer a abordat această temă într-un interviu realizat cu doi dintre cei mai buni experți în acest domeniu: Roxana Popel, Director, Head of Tax Department - ‎CMS Cameron McKenna Nabarro Olswang Romania și Horia Drăghici, Partener (Dispute Resolution) în cadrul aceleiași firme.

Problematica prețurilor de transfer a început să capete importanță la nivel internațional încă din anii ’70 când, pe fondul globalizării economiei, activitatea companiilor multinaționale s-a extins, iar tranzacțiile între firme afiliate s-au înmulțit.

În România, tema prețurilor de transfer s-a transformat într-un subiect fierbinte în momentul în care oficialitățile guvernamentale au acuzat faptul că multinaționalele își transferă în alte regiuni profiturile obținute în țara noastră. S-a vehiculat, la nivel declarativ, chiar suma de un miliard de euro, bani despre care se susține că nu au fost impozitați în România.

Trecând peste substratul politico-electoral al acestor declarații, este cât se poate de limpede că ANAF a identificat în această zonă a prețurilor de transfer un segment bun pentru colectarea unor sume importante la bugetul statului. Pe acest fond, organele fiscale au declanșat o serie de controale, în 2018 fiind în derulare inspecții care au ca temă prețurile de transfer la foarte mulți dintre marii contribuabili.

În fața avalanșei de controale, companiile multinaționale pot răspunde într-un singur mod: prin prezentarea unui dosar al prețurilor de transfer corect întocmit.


Ghidul OECD al prețurilor de transfer „face legea”


Chiar dacă problematica prețurilor de transfer a intrat în atenția autorităților fiscale în urma cu aproape o jumătate de secol, criza financiară din 2008-2009 a fost cea care a impulsionat statele să ia o serie de măsuri și să întocmească analize de risc pentru a vedea ce se întâmplă cu profitul companiilor și cum este impozitat. Nevoia de bani a obligat țările dezvoltate să caute și alte segmente de unde puteau aduce fonduri la bugetul public. “Semnalul a fost dat de SUA, care au făcut o analiză pentru a vedea câte impozite plătesc acolo companiile americane. S-a constat că nu plătesc suficient și autoritățile au vrut să vadă unde se duc acei bani”, a explicat Roxana Popel. Autoritățile din SUA au stabilit că, spre exemplu, compania Apple s-a folosit de structurile înregistrate în jurisdicțiile favorabile din punct de vedere fiscal pentru a plăti impozite pe profit mai mici.

Plecând din SUA, problematica prețurilor de transfer s-a extins, iar ceea ce se întâmplă astăzi în România este în linie cu abordarea autorităților fiscale din mai toate statele europene. ”Nu suntem nici înaintea altora, nici în urmă, dar este clar că autoritățile din România vor să mergem în același pas, și chiar poate mai repede, cu țările din Vest. De ce? Pentru că există potențial de a atrage venituri la bugetul de stat”, punctează Roxana Popel.

Din punct de vedere legal, problematica prețurilor de transfer a fost reglementată în România încă din 2004, fiind inclusă în primul Cod fiscal modern. Însă modul de aplicare și de documentare al prețurilor a fost publicat abia în 2008, printr-un ordin al ANAF. Așadar, din 2008, putem vorbi de o aplicare practică. Legislația locală cuprinde reguli și principii, dar este completată și de un material publicat de OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) pe tema prețurilor de transfer, ce se aplică la nivel internațional, fiind recunoscut și de către Codul Fiscal român.

”Este un ghid de 600 de pagini, care din timp în timp capătă modificări, fiind revizuit și în momentul de față. Deoarece la nivel internațional există o atenție sporită acordată companiilor multinaționale și modului în care acestea își recunosc profitul impozabil în țările în care își desfășoară activitatea, în ultima vreme documentul a căpătat o serie de modificări semnificative. Este vorba despre BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) – mutarea profitului dintr-o țară în alta, analizată de OECD începând din anul 2012. De altfel, OECD a publicat un material în care a arătat că a identificat companii multinaționale care, se pare, au folosit anumite pârghii pentru a nu impozita profiturile acolo unde au fost produse. În urma acestei analize, au fost create puncte de acțiune prin care au început să fie implementate, anumite reglementări la nivel internațional. România a aderat la demersul BEPS și s-a angajat să aplice toate măsurile; prin urmare, implementăm în legislația noastră tot ce se aprobă la nivel internațional. Practic, companiile multinaționale vor fi în obiectivul autorităților fiscale din România, așa cum sunt și în alte țări, și vor face subiectul unor controale fiscale, iar prețurile de transfer vor fi cu siguranță printre aspectele cele mai importante, analizate în toate inspecțiile”, menționează Roxana Popel.

Chiar dacă România este ”la zi” cu legislația privind prețurile de transfer, practic pot interveni probleme atunci când aceasta este aplicată. ”Avem o experiență de numai nouă ani în problematica prețurilor de transfer, care înseamnă relativ puțin comparativ cu alte jurisdicții. Astfel încât este un domeniu în care atât contribuabilii, cât și organele de inspecție fiscală au trebuit să se specializeze”, a adăugat Horia Draghici.

În timpul unui control, în cazul fericit, membrii echipei pot fi buni specialiști pe segmentul prețurilor de transfer și totul decurge firesc: este de ajuns să se uite pe dosar, înțeleg problematica din spate, pot susține o discuție tehnică și încearcă să aplice principiile OECD. Dar, uneori, echipele pot avea în componență inspectori care nu sunt foarte familiarizați cu această temă și încearcă să abordeze chestiunea dintr-un alt punct de vedere, cel al realității serviciilor prestate, ce are ca punct final refuzarea deductibilității.
”La ce te ajută prețul de transfer? Să stabilești că acel cost al serviciului sau al produsului cumpărat nu este exagerat și va fi deductibil din punct de vedere fiscal”, a explicat Horia Drăghici.

De multe ori, când inspectorii fiscali nu reușesc să înțeleagă principiile dosarului prețurilor de transfer, încearcă o altă abordare și susțin că nu poate fi dovedită prestarea serviciului. Acesta este unul dintre marile riscuri care pot interveni în timpul unei inspecții.


Cele mai analizate tranzacții: servicii, bunuri intangibile, împrumuturi


De altfel, statisticile existente arată că tranzacțiile cel mai atent analizate din perspectiva prețurilor de transfer, în România și în alte țări, sunt serviciile. ”În primul rând, pentru că vorbim despre ceva greu de demonstrat, cu multe interpretări: ce s-a prestat, când, cât, dacă s-a prestat sau nu. Tot aici intră și unele bunuri intangibile cum ar fi brand sau know-how. De exemplu, compania mamă din grup susține că deține know-how-ul pentru business-ul din tot grupul și, prin urmare, pentru asta va factura anumite sume anual către toate subsidiarele sale din întreaga lume. Și de aici apar câteva întrebări: dacă firma ”mamă” nu va mai exista, compania din România își va înceta activitatea, nu va mai știi să vândă bunurile sau să presteze serviciile? Cât valorează acel know-how? Ce beneficii aduce filialei din România?”, a punctat Roxana Popel.

De asemenea, intangibile sunt și tranzacțiile financiare, împrumuturile. Aici intervin discuții referitoare la mărimea ratei de dobândă. ”Este rata la care te puteai împrumuta și de la o bancă, de ce este mai mare atunci când primești un împrumut și de ce este mai mică atunci când dai un împrumut în partea cealaltă? De asemenea, în ultimii doi ani, tranzacțiile digitale au intrat în focusul autorităților fiscale la nivel global. În România, nu știm ca aceste companii de servicii digitale să aibă inspecții sau să fie verificate din perspectiva prețurilor de transfer. Asta nu înseamnă că nu ar putea avea astfel de controale într-un viitor apropiat”, subliniază Roxana Popel.

“Oricum problema prețurilor de transfer a devenit mult mai actuală acum decât era în urmă cu zece ani, pentru că România a ajuns să conteze, într-adevăr, pe ‘harta’ multinaționalelor. În România, sunt multe filiale, sucursale, deci se poate spune că suntem bine integrați pe piață europeană, pe piața mondială. Practic, autoritățile descoperă o zonă neexplorată până acum. Probabil și-au dat acum seama, făcând analize de risc, învățând și de la colegii de peste granițe cu care interacționează, că ar putea să obțină mai mult decât plătesc aceste multinaționale în România. De aceea vedem controale la societăți care nu au fost controlate niciodată, de 15-20 de ani de când activează în România, tocmai pentru că nu exista până acum un profil de risc”, completează Horia Drăghici.


Învățăm din practică. Nu este o știință exactă


“Cu timpul, au învățat și organele fiscale, dar și instanțele. Am făcut o analiza a spețelor și problematicilor – pentru că acum vedem rezultatele unor spețe care au debutat în perioada 2009-2010, e vorba de sume mai mici puse în discuție – și am constatat că problematica e aceeași. Am văzut că instanțele au învățat să aplice mecanismele prețurilor de transfer pe sume mici, iar atunci când vor apărea cazuri ce privesc controale ale unor mari contribuabili, ele deja știu ce au de făcut. Trebuie să spun că am fost plăcut surprinși să descoperim că sunt instanțe la nivelul întregii țări care aplică regulile corect, fac trimiteri la OECD, au citit, au învățat, au înțeles mecanismele. Pentru că este și o percepție publică, evident greșită, că prețul de transfer este un fel de evaziune fiscală legală. Nu este deloc așa”, nuanțează Partenerul CMS.

Având în vedere că prețurile de transfer nu sunt ”o știință exactă”, este extrem de important modul de aplicare în practică și analizele care se fac atunci când are loc un control al dosarului întocmit. Orice control trebuie să aibă în vedere o serie de argumente, să se bazeze pe anumite explicații și supoziții. “Toată lumea are impresia că atunci când se vorbește despre prețuri de transfer este analizată de fapt o tranzacție: compania A vinde un bun către compania B, din același grup, prin urmare metodologia prețurilor de transfer o să găsească prețul la care e vândut bunul respectiv. Nu, realitatea este că în prețul de transfer nu se regăsește prețul individual, nu este o știință exactă. Prin anumite metodologii bazate pe analize ale afacerii și pe statistică este găsit de cele mai multe ori un interval al prețurilor și se poate spune că între companiile care sunt în același grup prețurile se pot încadra într-un anumit interval. Nu poate fi identificat un preț ”X”. Din acest motiv spunem că nu este o știință exactă, pentru că este bazat pe estimări, ia în considerare o serie de supoziții. Totul este bazat pe argumente, care pot înclina balanța într-o parte sau în cealalta”, explică Roxana Popel.

Din aceste motive, pot apărea o serie de riscuri în cazul controalelor care vizează dosarele prețurilor de transfer. Echipa de inspectori fiscali care analizează documentele poate vedea lucrurile altfel și atunci apare disputa, care, în cazul în care inspecția respectivă se încheie prin impunerea unor sume suplimentare de plată, poate continua prin contestarea deciziei la nivel administrativ sau chiar se poate ajunge în fața unei instanțe, pentru a judeca cine are dreptate.

”Pentru că nu e o știință exactă, vorbim de un interval de prețuri și trebuie o analiză destul de fină pentru a înțelege contextele de piață adecvate pentru diverse societăți. Dacă toate companiile ar opera în același context de piață atunci un bun ar avea același preț pentru toți operatorii. Însă, în funcție de ‘temperatura’ pieței, se poate stabili dacă prețul pieței la momentul respectiv este mai mare sau mai mic. Cei care pregătesc dosarele prețurilor de transfer pot alege din mai multe metode care se potrivesc cel mai bine situației de fapt”, spune și Horia Drăghici.


 

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

 

 


 

Care sunt criteriile de risc

 

ANAF a decis recent să facă o analiză de risc a companiilor multinaționale. Deși criteriile de risc pe care autoritățile de control le-au luat în calcul nu au fost publicate, avocații CMS le-au identificat din cazurile întâlnite.

Un prim indicator de analiză a companiilor multinaționale a fost nivelul de profitabilitate din România, adică profitul impozabil raportat la cifra de afaceri, și impozitul pe profit plătit efectiv. Pierderile înregistrate pe mai mulți ani consecutiv sunt, de asemenea, considerate un factor de risc”, a precizat Roxana Popel. Din perspectiva unor inspectori fiscali, orice activitate comercială trebuie să fie profitabilă, altfel afacerea ar trebui închisă.

Un alt element este ponderea tranzacțiilor cu părți afiliate în totalul tranzacțiilor efectuate. Cu cât sunt mai multe, cu atât gradul de risc în a distorsiona profiturile poate fi mai mare”, a adăugat expertul CMS. În această categorie intră și tranzacțiile menționate anterior, cu servicii sau finanțări.

”De asemenea, un anumit sector de activitate poate fi afectat de o conjunctură economică sau politică, iar dacă acest lucru nu este prezentat și explicat în acest dosar al prețurilor de transfer, autoritățile vor vedea doar piederile sau costuri mai mari, nu vor înțelege ce s-a întâmplat în fapt și, prin urmare, vor considera că este un risc”, amintește Roxana Popel.

Expertul dă ca exemplu cazul în care prețul unei anumite materii prime la nivel internațional crește, ceea ce nu este vizibil în România, dar care mărește foarte mult costul pentru compania respectivă atunci când cumpără acea materie primă de la o altă firmă din grup. Autoritatea fiscală se uită la venituri, costuri, profit și nu vede ce este în spate, dacă există o explicație clară pentru acea situație. ”Practic, în dosarul prețurilor de transfer trebuie acordată o foarte mare atenție în prezentarea activității și condițiilor comerciale pentru a justifica ce s-a întâmplat cu anumite tranzacții și a explica de ce au fost practicate acele prețuri”, subliniază Roxana Popel.

Expertul mai spune că gradul de transparență între autoritățile fiscale din diverse țări a crescut foarte mult, din 2016 existând un așa numit ”Country-by-country reporting” care a avut primul termen de depunere la 31 decembrie 2017. Toate companiile multinaționale cu cifra de afaceri peste 750 de milioane de euro trebuie să depună un astfel de raport în țările unde sunt companiile mamă. Raportul conține informații despre cifra de afaceri obținută de firmă în fiecare țară în care își desfășoară activitatea, profitul impozabil, impozitul pe profit plătit, numărul de angajați.

“Sunt foarte multe date sumarizate care arată nivelul de activitate și profitabilitate în diverse țări. Anul acesta, în 2018, după luna iunie, aceste rapoarte la nivel european sunt centralizate și vor fi transmise tuturor autorităților fiscale din toată UE. ANAF va primi astfel de rapoarte pentru companiile multinaționale, inclusiv pentru cele care au prezență în România și va putea să vadă, pe lângă datele pe care le avea despre firma din România, și ce cifră de afaceri, câți oameni, ce profituri au aceste companii în alte părți și, din nou, să identifice profile de risc. Transparența devine astfel un element din ce în ce mai important”, a explicat Roxana Popel.

”Autoritățile fiscale și-au dat seama că numai prin transparență și schimb de informații pot obține datele necesare pentru a putea să impoziteze și să strângă mai multe venituri la buget. Acest schimb de informații nu mai este realizat doar la solicitarea unei autorități, ci devine automat. Se intenționează introducerea mai multor informații care să fie transparentizate”, mai explică expertul CMS.

 


 Citește articolul integral în BizLawyer

Follow Us

Subscribe Our Newsletter

Amazing Deals, Updates & Freebies In Your Inbox

People's Poll

Ati stabilit măsurile ce ar trebui întreprinse pentru conformarea la prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 ?
logo

Download Newskit App

Lorem Ipsum is simply dummy text of the printing and
typesetting industry.

banner

Social & newsletter

© 2017 BMPH. All Rights Reserved.Design & Development by LIDERO Network

Search