Inside View

Cum vede un fost Head of Legal, azi avocat, relația juriști - consultanți externi

Simona Vasiliu a lucrat pana de curand ca Head of Legal Piraeus Bank.  A decis insa ca a venit timpul sa se intoarca in “avocatura clasica”, astfel ca a parasit recent institutia  in care a muncit multi ani pentru antreprenoriat. Acum este din nou la inceput de drum, dar acest inceput se sprijina pe un bagaj solid de cunostinte adunate in timpul experientei de in house.

Activitatea derulata in sectorul bancar i-a permis Simonei Vasiliu sa descopere in amanunt un domeniu complex, vital pentru economie. Referindu-se la una dintre multele invataturi transmise de unul dintre profesorii pe care i-a avut la cursurile programului EMBA, tanara spune ca “daca am compara sistemul economic cu un organism uman, industria IT&C reprezinta creierul, iar industria bancara reprezinta inima si sistemul sanguin, ambele industrii sustinand in mod esential viata companiilor. Deci pana de curand am lucrat... pentru inima, si din inima”.

Simona si-a inceput cariera in sistemul bancar in 2001, dupa ce a absolvit Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si a acumulat o experienta de cativa ani in cadrul unui cabinet de avocatura si al unei companii – lider de piata in domeniul distributiei de produse IT. ”In 2005 am fost promovata in functia de Sef al Departamentului Juridic al Volksbank Romania S.A., iar in ianuarie 2009 mi-am inceput activitatea in cadrul Piraeus Bank Romania S.A., ca Director al Directiei Juridice, pozitie pe care am detinut-o pana in septembrie 2016”, povesteste Simona.

Munca derulata pana de curand a adus cu ea si multa responsabilitate. Simona Vasiliu a coordonat Directia Juridica a Piraeus Bank Romania, in care lucra o echipa de 25-30 de persoane. Numarul consilierilor juridici a variat pe parcurs, in functie de activitatea si necesitatile bancii.

“Detinerea pozitiei de Director a implicat coordonarea activitatii Directiei Juridice, cu tot ce presupune aceasta – de la sustinerea activitatii curente si a proiectelor Bancii prin suportul juridic oferit, pana la asigurarea si organizarea resurselor Directiei astfel incat sa raspunda cerintelor de eficienta si eficacitate ale organizatiei. Pe langa toate acestea, personal pentru mine a insemnat sa imi cunosc si dezvolt echipa, sa ma preocupe permanent cresterea calitatii suportului acordat, sa identific solutii pe zona de motivare si sa caut constant sa directionez ‘omul potrivit la locul potrivit’, intr-o perioada de schimbari si provocari in sistemul bancar”, explica avocatul.

In ultimii ani, rolul unui departament/directie juridica a devenit tot mai important pentru organizatii si mai ales pentru banci, putand face diferenta dintre a preveni sau limita anumite riscuri, ori a ajunge in situatii care sa genereze costuri directe sau indirecte, nu de putine ori semnificative. ”Reglementarile Bancii Nationale a Romaniei reflecta cresterea importantei functiei juridice, iar persoanele care ocupa o pozitia de director juridic in cadrul bancilor pot sa isi exercite responsabilitatile numai dupa obtinerea aprobarii BNR, in urma sustinerii unui interviu profesional”, puncteaza Simona Vasiliu.


 


“Inca din timpul studiilor universitare am fost interesata de aceasta industrie si am urmat un curs optional de drept bancar. Am considerat ca daca voi acumula cunostinte in domeniul financiar-bancar pot intelege mai bine realitatile economice pe care activitatea juridica trebuie sa le ‘imbrace’. Mai tarziu, asa cum am precizat, am avut oportunitatea sa lucrez in cadrul unei institutii de credit nou intrate pe piata din Romania si care avea perspective interesante de crestere. In cadrul Volksbank Romania S.A. mi-am valorificat cunostintele acumulate si am dobandit o experienta importanta in domeniul bancar, insa imi lipsea ‘termenul de comparatie’. Astfel, in 2009 am optat sa imi incep activitatea in cadrul Piraeus Bank Romania S.A.” (Simona Vasiliu
 

 


 

Profesia cere o implicare totala

 

Pozitia de manager al unei structuri bancare nu este una comoda, solicitand in prezent, mai mult ca oricand, o implicare pe multiple planuri. In plus, necesita o capacitate de gestionare „in paralel” a unui cumul de probleme diverse, adeseori in conditii de re-prioritizare constanta a activitatilor desfasurate. “Astfel, trebuie sa gestionezi atat problemele pur juridice, cat si pe cele organizatorice, care tin de  functionarea echipei si de comunicarea interna, ori cele care tin de colaboratorii si partenerii din cadrul Grupului si cei externi. In cea ce ma priveste, au fost perioade in care m-am concentrat pe realizarea si finalizarea unor proiecte juridice, iar in altele m-am ocupat preponderent de zona de organizare si eficientizare a activitatii structurii juridice”, subliniaza expertul juridic.
 

Simona Vasiliu este de parere ca sistemul bancar din Romania se afla intr-o etapa de maturizare, dupa experientele post-creditare si confruntarea cu problemele generate sau accentuate de criza economica.

”Raspunsul meu este unul personal si nu nu in calitate de (fost) Director al Directiei Juridice a Piraeus Bank. S-au exprimat, in media, opinii in sensul ca perioada urmatoare va fi una de consolidare si de restructurare a sistemului bancar, in care se vor putea vedea fuziuni si achizitii. De asemenea, este necesara reconstruirea relatiei de incredere cu clientii. In aceasta zona eu consider ca sunt multe de facut, de la aplicarea unor principii de transparenta si pana la ajustarea modului de abordare a instruirii personalului care relationeaza cu clientii, direct sau indirect”, declara specialistul.

Despre reglementarea sistemului bancar


Facand trimitere la provocarile pe care ea le considera ca fiind majore in domeniul bancar, Simona Vasiliu a nominalizat urmatoarele aspecte: aplicarea legislatiei Uniunii Europene, astfel cum este transpusa in legislatia interna, in contextul unui puternic trend de reglementare, ca reactie post-criza economica si aplicarea anumitor acte normative interne, care depasesc cadrul de reglementare european si care au un impact important asupra activitatii bancilor (spre exemplu, recenta Lege nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite).

Simona aminteste ca este cunoscut faptul ca actualul trend de reglementare reprezinta o reactie la criza economica, intentionand sa asigure sisteme si institutii bancare solide, capabile sa faca fata unor asemenea socuri. ”Pe de alta parte, o reglementare excesiva este de natura sa ingreuneze activitatea institutiilor financiar-bancare si, implicit, sa limiteze accesul companiilor si al consumatorilor la produsele si serviciile respective. Ca si opinie personala, consider ca ar fi de dorit un echilibru intre cele doua obiective majore”, precizeaza specialistul.

De asemenea, trebuie avut in vedere ca sunt mai multe proiecte legislative de impact pentru activitatea bancara, unele dintre ele fiind de interes si pentru clienti, altele avand consecinte directe asupra sistemelor de organizare interna a institutiilor financiar-bancare si fiind mai putin vizibile in zona relatiei cu clientii. ”Unul dintre proiectele cele mai dezbatute in aceasta perioada se refera la conversia in lei a creditelor acordate in franci elvetieni, proiectul urmarind modificarea Ordonantei de Urgenta a  Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori”, arata expertul.

Despre externalizarea serviciilor


Din experienta acumulata, Simona Vasiliu a constatat ca, in general, structurile juridice interne ale bancilor sunt organizate astfel incat sa sustina activitatea curenta si unele proiecte. “Desigur ca in cazul unor probleme juridice care implica un grad ridicat de specializare, ori a celor care necesita o alocare temporara si punctuala a unor resurse ample, se apeleaza la parteneri externi. Cazurile susceptibile de externalizari pot fi atat cele din zona de consultanta, cat si litigiile sau alte proiecte de interes pentru organizatie. Fiecare Banca isi stabileste propria strategie cu privire la dezvoltarea structurilor juridice interne, precum si la externalizarea anumitor cazuri, astfel cum am mentionat”, puncteaza specialistul.

Relatia dintre o banca si o firma de avocatura este reglementata, in primul rand, de Legea 51/ 1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat. In plus, exista reglementari bancare cu privire la externalizarea activitatilor, iar bancile isi stabilesc propriile reglementari interne in conformitate cu acestea. 

“De regula, evaluarea unui partener extern se face avand in vedere criterii precum experienta, specializarea, resursele si reputatia respectivei firme de avocatura. De asemenea, relatia cu firmele de avocatura este gestionata de obicei de catre departamentele juridice ale bancilor, care monitorizeaza indeplinirea indicatorilor de performanta. Calitatea, accesibilitatea  si promptitudinea suportului juridic sunt criterii importante, pe langa cele care tin de costul serviciilor. Departamentele juridice pe care le-am coordonat au colaborat, in timp, cu diverse firme de avocatura, atat cu cele mai mari, care ocupau pozitii de top in clasamentele cunoscute, cat si cu unele medii sau mici, dar care aveau o specializare particulara in raport cu necesitatile organizatiei. De asemenea, suportul juridic extern a fost acordat in domenii variate, precum litigii, dreptul muncii, M&A, tranzactii privind portofoliile de credite etc”, subliniaza Simona.


 

“Avocatura de business este competitiva, diversa, dinamica; este o piata in care, ca si client, gasesti tipurile de servicii si suportul de care ai nevoie pentru derularea unor proiecte de amploare ori pentru solutionarea unor cazuri ‘de nisa’. Exista firme de avocatura care au devenit tot mai flexibile, adaptandu-se mai bine cerintelor clientilor in ceea ce priveste modul de identificare a solutiilor juridice, intr-un ritm sincronizat cu necesitatile privind derularea business-ului. Cred ca acestea vor avea mai mult succes in perioada urmatoare.”
Simona Vasiliu

 



Juristul intern este punctul de legatura cu firma de avocatura, asigurand comunicarea informatiilor necesare si solutionarea eventualelor probleme administrative, insa rolul sau nu este limitat la acestea. “Astfel, juristul intern evalueaza suportul acordat, putand solicita completari sau clarificari ale unor aspecte juridice importante pentru derularea proiectelor, sau poate face propuneri privind abordarea strategica a unor spete, avand in vedere nu doar cunostintele sale juridice, ci si cunoasterea organizatiei din interior. Personal, am derulat si unele proiecte in care colaborarea a fost de tip „consortiu” intre departamentul juridic intern si firma externa”, mai spune expertul juridic.

Follow Us

Subscribe Our Newsletter

Amazing Deals, Updates & Freebies In Your Inbox

People's Poll

Ati stabilit măsurile ce ar trebui întreprinse pentru conformarea la prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 ?
logo

Download Newskit App

Lorem Ipsum is simply dummy text of the printing and
typesetting industry.

banner
© 2017 BMPH. All Rights Reserved.Design & Development by LIDERO Network

Search